Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘impreuna’

happiness1

Universitatea Harvard a inceput un studiu de acum 75 de ani care continua si acum, avand tema urmatoare: „Daca ar fi si sa invetesti acum in cea mai buna versiune a ta viitoare in ce ti-ai investi timpul si energia?”

In schimb, un sondaj recent a intrebat persoane intre 25 si 35 ani care sunt telurile lor cele mai importante in viata? Au spus ca un scop major ar fi:

  • 80% sa se imbogateasca
  • 50% sa devina celebrii
  • sa se aplice asupra muncii si sa se straduiasca mai mult, sa realizeze mai multe

Majoritatea lucrurilor care le aflam despre viata, le aflam cerandu-le oamenilor sa-si aminteasca din trecutul lor si stim bine ca trecutul nu se vede deloc clar, uitam enorm din ce ni se intampla pe parcursul vietii, pentru ca uneori memoria este de-a dreptul creativa!

Studiul Harvard al dezvoltarii adultilor, este unul din cel mai lung studiu facut vreodata despre viata adultilor si s-a desfasurat pe parcursul a 75 de ani urmarind vietile a 724 de barbati, intrebadu-I an dupa an despre munca lor, despre viata de acasa, despre sanatate. Cam 60 din cei 724 de barbati cu care s-a inceput studiul sunt inca in viata si inca participa la el, avand majoritatea peste 90 de ani… Urmeaza acum sa studiem cei 2000 de copiii ai acestor barbati.

Incepand cu 1938, s-a urmarit vietile a doua grupuri de barbati:

  • primul grup a inceput cand baieti erau studenti in anul doi la Harvard si au absolvit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (majoritatea participand la razboi)
  • cel de-al doilea grup de baieti au fost din cartierele cele mai sarace din Boston, care faceau parte din familiile cele mai problematice si mai dezavantajate din Bostonul anilor 1940 care locuiau inghesuiti, fara apa curenta rece sau calda.

Toti acesti adolescenti cand au intrat in studiu, au fost intervievati si examinati medical, atat parintii lor cat si mediul in care au crescut. Au crescut si au devent adulti, fie muncitori, fie avocati, zidari, doctori, unii au devenit alcoolici, cativa au facut schizofrenie, unii au urcat pe scara sociala sau au coborat-o. Studiul continua si acum. Inca si acum le trimitem chestionare, ii intervievam in casele lor, obtinem fisele medicale de la doctorii lor, le scanam creirele, vorbim cu copiii lor, ii filmam vorbind cu neveste lor despre grijile lor cele mai mari. Ultima data am coptat si pe nevestele lor in acest studiu.

Invataturile care reies din zecile de mi de pagini si de informatii adunate si produse de aceste vieti nu sunt depre bogatie, faima si munca din greu… Cel mai clar mesaj al acestui studiul de-a lungul celor 75 de ani, este acesta:

RELATIILE BUNE NE MENTIN MAI FERICITI SI MAI SANATOSI.

Am invatat trei mari lectii despre relatii:

  1. Ca legaturile sociale ne fac bine si ca singuratatea ucide. Se pare ca oamenii care au legaturi sociale mai bune cu familia, cu prietenii si cu comunitatea din care fac parte sunt mai fericiti, mai sanatosi si traiesc mai mult decat cei cu legaturi mai slabe.

Experienta singuratatii se pare ca este toxica. Oamenii care sunt mai izolati decat vor sa fie de ceilalti, sunt mai putin fericiti. Sanantatea lor decade mai devreme la mijlocul vietii, capacitatea cerebrala le scade mai curand si traiesc vieti mai scurte decat oamenii ce nu sunt singuri. Trist e ca in orice moment, mai mult de 1 din 5 americani spun ca se simt singuri. Stim ca poti fi singur intr-o multime, asa cum poti fi singur si intr-o casnicie…

  1. Nu conteaza numarul de prieteni sau daca esti sau nu intr-o relatie stabila, ci conteaza calitatea realtiilor apropiate. A trai in conflict este foarte daunator sanatatii noastre. Casniciile cu conflicte mari de exemplu, fara prea multa afectiune, se dovedesc a dauna mult sanatatii, mai mult decat divortul. A trai in relatii bune si calde este protectiv.

Odata ce i-am urmarit pe barbatii alesi pentru sudiu, cei pana la 80 de ani, am vrut ca, privind inapoi la varsta lor mijlocie, sa putem prezice cine avea sa ajunga octogenear fericit si sanatos si cine nu. Analizand tot ce stiam despre ei la 50 de ani, nu nivelul colesterolului e acela care prezice cum urmau sa imbatraneasca, ci nivelul multumirii in relatiile lor. Oamenii cei mai satisfacuti in relatiile lor la varsta de 50 de ani, au fost cei mai sanatosi la varsta de 80 de ani.

Relatiile bune si apropierea par sa ne protejeze de unele dintre greutatile batranetii. In cele mai fericite cupluri, atat barbatii cat si femeile au declarat la 80-90 de ani ca in zilele in care durerile fizice erau mai mari , dispozitia lor ramanea la fel de buna, insa cei aflati in realtii nefericite, in zilele in carea veau dureri fizice mari, ele ereau amplificate de suferinta emotionala.

  1. A treia mare lectie aflata depre relatiile si sanatatea noastra este ca relatiile bune nu ne protejeaza doar corpul, ne protejeaza si creierul. Gasim ca faptul de a te afla intr-o relatie unita si stabila cu cineva, la 80-90 de ani iti ofera protectie. Oamenii in astfel de relatii care simt ca se pot baza cu adevarat pe celalalt la nevoie, au memoria mai buna un timp mai indelungat. Oamenii aflati in relatii in care simt ca nu pot conta pe celalat, aceia vor resimti mai devreme un declin al memoriei. Relatiile bune nu trebuie sa fie mereu calme… batranii se pot certa toata ziua, dar cata vreme simt ca pot sa se bazeza cu adevarat unul pe celelat la greu, acele certuri nu le este afectata memoria.

Relatiile bune si aproiate sunt bune pentru sanatata si bunastarea noastra. Asta e o intelepciune veche de cand lumea. De ce oamanii nu invata nimic din asta?!? Pentru ca suntem oameni si pentru ca ne-ar placea cu adevarat ar fi un truc rapid, un hap care sa ne faca viata mai buna si sa ne-o mentina asa!

In studiul nostru de 75 de ani, cei care au fost cei mai fericiti la pensie au fost cei ce s-au straduit activ sa inlocuiasca colegii de  serviciu cu partenerii de distractie.

Studiul nostru a demonstrat intr-un mod repetat ca pesoanele care au ajuns cel mai bine sun cele care au pretuit relatiile cu familia, cu prietenii, cu comunitatea.

Dar voi la 20, 40 sau 60 de ani, ce inseamna sa pretuiesti relatiile? Posibilitatile sunt practic nelimitate. Ar putea fi ceva simplu, de exemplu in loc sa stai in fata televizorului, sa stai cu cineva, sau sa revigorezi o relatie amortita facand ceva nou impreuna: plimbari lungi sau iesiri la intalnirecu persoane vechi sau noi, sau luand legatura cu ruda aceea cu care nu ai mai vorbit de ani intregi pentru ca sunt prea obisnuite invarajbirile in familie care au un efect groaznic asupra celor care stau suparati!

Mark Twain care acum un secol isi privea viata retroactiv spunea:

“Nu e timp – atat de scurta este viata – pentru ciorovaieli, scuze, ranchiune, reprosuri. E timp doar pentru iubire si nici pentru ea nu e decat o clipa ca sa spun asa!”

Viata buna se construieste cu relatii bune!

TED

 

Read Full Post »

tradare in dragoste

Cine-si poate imagina la prima vedere ca atunci cand cuplul tau este zdruncinat de flagelul tradarii, poate fi privit ca pe o oportunitate, ca pe o sansa de a revigora relatia? Stim ca nimeni nu-si doreste sa treaca printr-o boala sau prin experiente triste, fiecare avem mecanisme de aparare, evitare sau compensare cu care facem fata vietii de zi cu zi, dar evenimentele cu caracter crucial apar in viata noastra, fie ca vrem, fie ca nu vrem si atunci cum facem fata unei asemenea crize?

O asemenea intamplare vine ca un dus rece peste cuplu, apar multe intrebari, multe reprosuri, multe resentimente si tanguiri, multe vionvatii si invinovatiri, multe regrete, dar mai ales multa suferinta de ambele parti. Unul ca a fost tradat si celalalt ca si-a facut partenerul sa sufere. Da, si cel care tradeaza sufera, dar nu regreta nimic din ceea ce a facut, pentru ca mintea tradatorului este ghidata de castig, de compensare, de placere in ultima instanta si are la pachet si justificarile de rigoare.

Acum hai sa ne punem putin in mintea celui tradat, a celui care are un mariaj obisnuit, traditional. In momnetul cand aflii cu certitudine despre tradare esti confuz, ca si cum nu ti se poate intampla tie asa ceva, tu stia-i ca ai o relatie frumoasa, libera chiar, fara constrangeri, ca va mai certati, dar ce cuplu nu se cearta!, ca viata este grea, te mai ratoiesti, dar in general, relatia ta era bazata pe incredere, nu te-ai gandit vreodata ca in familia ta vor aparea situatii de ganul acesta! Ce s-a intamplat, estit tu defect?, cu ce ai gresit sau ce-i poate oferi celalat si tu nu poti sa-i dai, ai fost orb pana acum, nu ai vazut sau observat nimic??? Intrebari peste intrebari care te baga intr-un carusel din care cu greu poti iesi dar mai ales care te impiedica sa gandesti clar. In acest moment ti se reactiveaza toate ranile, toate ratarile, toate esecurile, incepand cu cele din copilarie, de la gradinita chiar, cand ai fost pacalit sau folosit, cand ai fost tradat sau cand ai fost pedepsit si nu ai inteles de ce. Nu stii ce sa faci, pe cine sa intrebi, cui sa ceri parerea dintre cei ce va cunosc, vrei sa-ti spuna cineva clar cine este celalat cu adevarat, cine este vinovatul, daca ai gresit tu sau el, unde sa te duci, lumea ta se darama si tu stai pe buza prapastiei uitandu-te in gol…

Pe de alta parte simti zadarnicia, oftica, gandul ca de atatea ori te-ai lasat pe tine ca sa-i faci placere celuilalt, ai facut sacrificii, ai rezistat tentatiilor sub stindardul familiei sau ai renuntat la cariera ta pentru a te dedica copiilor si acum… Ce, tu nu ai tanjit dupa atentie si nu ai primit-o, nu ai vrut o vorba buna si ea s-a lasat asteptata, nu ai vrut sa fii intr-un cadru intim cu partenerul tau in care sa uiti de toate greutatile si nu a fost posibil, nu ai vrut sa faci ce vrei tu la un moment dat, dar a trebuit sa faci ce a vrut celalat, ce, tu nu ai ajuns la saturatie de atatea ori…dar asta nu te-a impins spre tradare…?!?

Aceasta prima faza se poate lasa cu somatizari, cu palpitatii, cu dureri difuze sau ascutite, cu sufocari, cu tremor, cu stare de greata sau incetosare a privirii, pentru ca atunci nu vrei sa mai vezi realitatea, pur si simplu vrei sa dispari si tu, si el, si situatia, sa mergi intr-un ungher si sa urlii cat te tin plamanii sau sa-ti lingi pur si simpul ranile.

E greu, dar nimeni nu ti-a dat un termen de garantie, doar un angajament la cununie in fata ofiterului de stare civila sau in fata preotului, nimeni nu mai respecta pe nimeni si nimic, nimeni nu-ti da certitudini in viata, acum esti singur, tu cu fortele si cu mintea ta si numai tu poti iesi din marasm, nimeni nu te poate ajuta daca tu nu vrei sau nu ceri ajutorul si mai ales daca nu esti dispus sa iti accepti si propriile greseli!

Dincolo de intrebari si raspunsuri, lucrurile acestea se intampla si daca tot au aparut este bine ca sa gestionam situatia in avantajul cuplului. Cei drept ca si pentru asta ar trebui sa ai in spate o familie care a funcitionat, care s-a repsonsabilizat pana la situatia critica, in care protagonistii doar s-au ratacit la un moment dat si nu au cautat toata viata aventura sau au fost alaturi de drum! Pentru ca asemenea incercare sa o poti converti, sa poata fi un prilej pentru introspectie pentru fiecare in parte si ca pe o noua definire a cuplui ai nevoie sa fi fost o normalitate pana la acel moment, sa existe oameni maturi emotional care chiar s-au iubit si care au construit impreuna, nu casnicii de mucava!

Pe drumul casniciei gresesti, iei dintr-o parte in detrimentul altei parti, nu poti fie egal cu tine tot timpul, nu poti pastra pasiunea intacta, pentru orice iti trebuie efort, determinare, bunavointa, ca sa nu mai spun ca aduci din propriile familii din care ai provenit si crescut, obiceiuri si atitudini care nu sunt de multe ori acceptate de celalat sau recreezi inconstient atmosfera din familia copilariei tale care poate nu a fos functionala. Cand se produce debalansare unuia din parteneri, celalat ar trebui sa ajute la echilibrare prin dialog si intelpciune, dar aceste nestemate nu sunt intodeauna la indemana!

Factorii care stau la baza deraierelor in cuplu sunt generate de punctele nodale din viata de familie, de nasteri sau de moarte, de schimbari radicale ale formatului obisnuit, de boala proprie, de separari legate de job sau de plecarea copiilor, de boala partenerului sau a parintilor, etc. In aceste momente apare panica, confuzia si frica de responsabilizare, apar intrebari existentiale de genul: asta este sau asa va fi viata mea de acum inainte?; eu nu valorez nimic?; o sa mai fiu vreodata fericit/a?; pentru ce mai traiesc?; cine sunt eu? etc.

In aceste momente se reactiveaza frustrarile cumulate de-a lungul casniciei, amintiri selective pe fondul depresiei si a saturatiei, te focusezi doar pe lucruri negative, pe cele care nu au functionat, iti aduci aminte de lipsuri, de lipsa atentiei, de absenta dorintei, a valorizarii, a importantei, a impactului si mai ales de lipsa pasiunii pe care n-ai mai simtit-o de mult timp, care s-a pierdut pe drum.

Cum gestionezi o situatie critica?

In primul rand prin dorinta de a ramane impreuna si de a transforma criza in oportunitate. Apoi de a lua situatia drept un prilej de a trai o noua experienta langa partener, de a restabili noi reguli in cuplu si poate de castiga noi drepturi. O criza este un prilej de discutii profunde, de a aborda cu curaj si sinceritate multe lucruri de care v-ati izbit, dar ati preferat sa le bagati sub pres, crezand ca asa vor disparea, de a deschide drumul spre adevarata faza in care va aflati (ca etapa de viata) cu plusuri si cu minusuri si de a le accepta, de a le introiecta si de a pleca de la ele facand impreuna un nou plan de viata in doi pe baza respectului si intelegerii.

Sunt necesare multe ore de discutie prin care sa se clarifice motivele care l-au dus spre un asemenea gest. In primul rand, ce l-a determinat, motivul primordial, ce a insemnat pentru celalalt o asemenea experienta si daca a invatat ceva din ea, ce a gasit in cealalta parte si nu a avut acasa, ce l-a determinat sa renunte si ce sa se intoarca la vechiul partener, ce a insemnat pentru el familia lor si cat a atarnat in luarea deciziei de intoarcere, daca este cu adevarat hotarat sa nu mai repete ceea ce a facut sau daca a ramas neamplinit, etc. Este imperios necesar de a constientiza locul si momentul de unde porniti sa recladiti relatia voastra pusa greu la incercare si nu in ultimul rand motivatia pe care o aveti de a ramane impreuna.

Inainte de asta, cel care a tradat sa-si recunoasca greseala cu gurita lui, sa nu persiste in ambiguitate, sa o stopeze si sa-si manifeste parerea de rau ca si-a ranit partenerul (celalat are nevoie sa auda, sa vada ca partenerul sau realizeaza ce a facut si ca ii pare rau!). “Vinovatul” trebuie sa se inarmeze cu rabdare si sa depuna efort pentru a recladi increderea partenerului in el si sa apere relatia reanodata fiind mereu acolo pentru a “pansa rana” produsa.

Cel tradat sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a iesi din depresia pierderii, sa faca lucruri care-i faceau placere si care sa-i readuca sentimetul propriei valori, sa se inconjoare de prieteni si de oameni langa care sa traiasca bucuria, sa se lase iubit de partener si sa iubeasca la randul sau, sa nu caute detalii depre aventura celuilalt care i-ar produce suferinta, sa ia situatia ca atare si sa-si accepte alegerea actionand in consecinta, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Poate parea greu, foarte greu, dar daca esti determinat si vrei, poti!

Dincolo de aventura, tradarea poate lua multe forme intr-un cupul: indifierenta, lipsa comunicarii, neglijarea, desconsiderarea, violenta, dependenta, etc. Aceste forme sunt foarte frecvente, insidioase si la fel de greu de suportat si duc mai devreme sau mai tarziu la uzura si la destramare daca nu sunt constientizate din timp, fara sa mai exiate posibilitatea unei noi restartari. Atata timp cat problemele din cuplu nu sunt aduse la suprafata ascunse fiind sub umbrela negarii, va sta la panda monstrul tradarii!

 

 

Read Full Post »

foto_caiTraiau odata intr-o tara pe de-a intregul verde, inconjurata de campii si pajisti minunate, doi cai cu tinuta mandra si demna. Aceste doua animale, un mascul si o femela, erau permanent impreuna. Dimineata foarte devreme ii puteai vedea sarind si fugind pe campiile verzi. Le placea sa fie impreuna si prietenia care ii lega era foarte mare. Nu se desparteau niciodata: se jucau impreuna, mancau impreuna si dormeau unul langa altul.
Pentru nimic in lume ei nu ar fi acceptat sa se separe. Intr-o noapte, cand dormeau unul lipiti unul de altul, ei au facut legamantul de a nu se desparti indiferent ce s-ar fi intamplat. O zana le auzi legamantul si ii intreba:
-Ce va doriti?
– Sa fim intotdeauna impreuna, raspunsera ei fara ezitare.
Si de indata dorinta lor se si realiza. Zana ii transformase intr-un singur cal, nici mascul, nici femela, dar cu doua capete minunate. Caii accceptasera cu mare bucurie transformarea. De acum inainte, ei nu mai aveau motiv sa se ingrijoreze in legatura cu ceea ce ar gandi sau ar spune celalalt, pentru ca nu se desparteau niciodata.
Totusi, intr-o buna zi, se intampla ceva rau. Unul din capete a inceput sa se simta rau si sa aiba stari de indispozitie ciudate care se amplificau pe zi ce trecea. Atunci, capul celalalt a inceput sa se ingrijoreze: ce avea sa i se intample si lui? Ce riscuri erau sa aiba si el aceeasi boala?
Cele doua capete incepusera sa discute si dupa ce au stat bine pe ganduri, i-au cerut zanei sa-i transforme din nou si sa devina ce au fost mai inainte.
Si dorinta lor a fost din nou indeplinita.
Cele doua animale si-au recapatat rapid sanatatea si veselia dar intelesesera ca autonomia lor era fundamentala si ca puteau la fel de bine sa se odihneasca sau sa colinde pajistile singuri sau impreuna, continuand sa tina unul la altul.
Doresti sa fii intotdeauna impreuna cu cel care iti este drag ?
Doresti sa nu te separi de partenerul/a tau/ta, chiar faceti un legamant sa nu va despartiti nicioadata? Vrei sa afli in totalitate ce gandeste, ce face celalalt?
Invata din experienta celor doi cai ca odata ce doua persoane isi pierd individualitatea si se unesc intr-un singur trup, unul dintre ei se poate imbolnavi iar celalalt va fi ingrijorat de ce i se poate intampla si lui.
Descopera-ti capacitatea de a tine foarte mult la celalalt, de a-l iubi si in acelasi timp lasa-ti propria persoana sa se dezvolte autonom.

Read Full Post »